Un nou studiu arată cât de aproape de limită trăiesc românii în 2026: prețurile cresc mai repede decât salariile, mașinile devin un lux amânat, iar valuta a ajuns „refugiul” celor care mai au ceva bani de pus deoparte.
Cifra care spune tot: 8,7%
Potrivit celui mai recent val al studiului MKOR Consumer Sentiment România, publicat pe 1 septembrie 2026, doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimele 12 luni. Restul fie au cheltuit exact cât au câștigat, fie au fost nevoiți să tragă din economiile existente, fie s-au împrumutat ca să facă față cheltuielilor zilnice.
Detaliile sunt și mai clare atunci când le desfaci pe categorii:
- 25% dintre respondenți spun că veniturile abia le acoperă cheltuielile de bază, fără niciun rest.
- 25% au fost nevoiți să apeleze la economiile strânse anterior ca să treacă luna.
- 23% au făcut datorii noi doar pentru cheltuielile curente, nu pentru investiții sau achiziții mari.
Practic, aproape 1 din 4 români intră într-o lună fără plasă de siguranță financiară. Interesant este că, în ciuda acestei presiuni, procentul celor care contractează un credit nou a rămas stabil de trei ani, undeva între 10% și 12% la fiecare val de studiu. Cu alte cuvinte, oamenii nu se împrumută mai mult ca să investească sau să cumpere — se împrumută ca să supraviețuiască până la următorul salariu.
Pentru o imagine de ansamblu rapidă asupra tuturor acestor cifre, am sintetizat principalele concluzii ale studiului într-un infografic:
Mașina, visul amânat al românilor
Unul dintre cele mai grăitoare semne ale presiunii financiare este comportamentul de consum pentru achiziții mari. Intenția de a cumpăra o mașină s-a înjumătățit într-un singur an, scăzând de la 8% la doar 4% dintre respondenți. În același timp, 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru orice cumpărătură mare în următoarele 12 luni.
Mesajul e simplu: românii nu mai își permit sau nu mai vor să-și asume achiziții majore într-un climat în care fiecare leu contează dublu.
Valuta, noul „refugiu” al economiilor
Un fenomen tot mai vizibil este mutarea banilor din lei în valută. 32% dintre români se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de doar 16% acum trei ani — o dublare a acestei temeri. În plus, 14% dintre respondenți plănuiesc să economisească direct în valută, semn că încrederea în stabilitatea leului s-a subțiat.
De altfel, cursul valutar a urcat pe locul patru în topul semnalelor de scumpire resimțite de români, la 45%, comparativ cu doar 25% acum trei ani. Devalorizarea leului a devenit, practic, un indicator vizibil cu ochiul liber pentru tot mai mulți oameni.
De ce simt românii scumpirile, deși inflația oficială e mai mică
Aici apare paradoxul cel mai interesant al studiului. Deși rata de creștere a prețurilor estimată de români a scăzut de la 21% la 16% în ultimii trei ani, procentul celor care spun că „prețurile au crescut semnificativ” a urcat la 75%, față de 59% acum un an. Aproape 7 din 10 români cred că ritmul de scumpire va continua sau chiar se va accelera.
Cu alte cuvinte: rata pe care o estimează scade, dar presiunea resimțită crește. Explicația stă în structura coșului zilnic de cheltuieli — reperele după care oamenii „simt” inflația nu sunt cifrele oficiale, ci trei lucruri foarte concrete:
- Alimentele — menționate de 86% dintre respondenți
- Carburanții — 74%
- Facturile la utilități — 69%
Urmează, în ordine, taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele de telefonie, TV sau aplicații (32%).
Taxele, presiunea care nu mai scade
Valoarea taxelor plătite a urcat ca semnal de scumpire resimțit de la 34% la 42% în doar trei ani. Facturile la utilități rămân, însă, cea mai simțită presiune directă: 69% dintre români o resimt acum, față de 65% în 2023.
Interesant, la nivel de „îngrijorare de țară” (nu de resimțire directă), nivelul taxelor și impozitelor a scăzut ușor, de la 38% la 35% — dar dintre cei care se așteaptă la scumpiri viitoare, 66% le pun pe seama fiscalității.
Sănătatea mentală, grija tăcută a Generației Z
Un detaliu mai puțin discutat, dar relevant: 16% dintre români menționează sănătatea mentală ca grijă de familie, un nivel constant de trei ani (între 14% și 18%). La prima vedere pare o grijă minoră, plasată mult sub cheltuielile de bază (52%) sau nivelul salariilor (42%).
Diferența apare însă pe generații: 34% dintre respondenții Gen Z menționează sănătatea mentală ca îngrijorare, de peste trei ori mai mult decât Gen X (10%). Pentru tineri, aceasta devine chiar a treia grijă principală, înaintea sănătății fizice — un semnal că presiunea financiară nu se resimte doar în buzunar, ci și emoțional.
Ce înseamnă toate astea, de fapt
Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR, rezumă situația fără menajamente: românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără și ce amână — mașini la jumătate, cumpărături mari puse sub semnul întrebării, bani mutați în valută în loc să fie cheltuiți. Pentru orice companie care vinde către consumatorul final, fiecare dintre aceste cifre înseamnă bugete tot mai mici pentru orice nu este strict necesar.
Studiul complet, cu toate datele și seriile istorice, poate fi consultat gratuit aici: Consumer Sentiment România 2026 — MKOR.
Cum ieși din statistica celor 9 din 10 care nu economisesc
Cifrele de mai sus pot părea descurajante, dar spun și altceva: faptul că 9 din 10 români nu reușesc să pună bani deoparte nu înseamnă că e imposibil — înseamnă că majoritatea nu a găsit încă un sistem simplu prin care banii să lucreze pentru ei, în loc să stea pasivi și să-și piardă din valoare din cauza inflației.
Vestea bună este că nu ai nevoie de sume mari ca să faci acest prim pas. Poți începe chiar și cu 50 de lei. Fă primul pas de la consumator la investitor. De exemplu, poți utiliza platforma celor de la XTB — folosește codul FABRICA pentru a beneficia și de materiale ajutătoare suplimentare, sau linkul următor: https://link-pso.xtb.com/pso/J6uSE (ai comisioane ZERO până la 100.000 de euro investiți în acțiuni sau ETF-uri).
Nu trebuie să investești sume mari de la început. Chiar și 10 lei puși deoparte astăzi, într-un cont de investiții, sunt dovada că se poate — și primul pas concret spre a nu mai face parte din cei 91,3% care nu reușesc să economisească nimic